O descoperire în premieră poate schimba teoriile cu privire la formarea planetelor

Steaua are o vârstă de doar 2 milioane de ani, fiind încă înconjurată de un discul protoplanetar, locul unde se formează planetele, lunile, asteroizii şi alte obiecte astronomice, scrie Phys.

Sistemul este cunoscut şi pentru că aici a fost descoperit primul Jupiter fierbinte în jurul unei stele tinere. Un „Jupiter fierbinte” este o planetă masivă care se află foarte apropiată de steaua sa. Existenţa lor a intrigat astronomii pentru că aceştia credeau că este prea aproape de stea pentru a se fi format in situ.

• Inima celei mai vulcanice lumi din Sistemul Solar este mai solidă decât s-a crezut
• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an

Acum, o echipă de astronomi de la University of Cambridge au folosit Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) pentru a căuta „rudele” acestui Jupiter fierbinte. Imaginile au scos la iveală trei spaţii în disc, care, conform modelării computerizate, cel mai probabil au fost cauzate de alte alţi trei giganţi gazoşi care orbitează steaua tânără. Rezultatele au fost descrise în detaliu în Astrophysical Journal Letters.

Steaua, CI Tau, este localizată la 500 de ani lumină într-o zonă extrem de activă a galaxiei, unde se produc un număr mare de stele. Cele 4 planetele diferă mult în orbitele lor: cea mai apropiată (Jupiter fierbinte) este în echivalentul orbitei lui Mercur, în timp cele mai îndepărtate orbite au o distanţă de 3 ori mai mare decât cea a lui Neptun. Cele două planete externe au masa lui Saturn, în timp ce planetele interne au masa cât Jupiter, respectiv de 10 ori mai mare decât gigantul gazos din Sistemul Solar.

Descoperirea ridică multe întrebări. Circa 1% dintre stele au Jupiter fierbinte, dar de obicei, acestea sunt de sute de ori mai vechi decât CI Tau. „În prezent, este imposibil să zici dacă arhitectura planetară văzută la CI Tau este răspândită în sistemele cu Jupiter fierbinte din cauza modului în care restul de trei planete au fost detectate – prin efectul asupra discului protoplanetar – care nu ar funcţiona în sistemele mai vechi care nu mai au un astfel de disc”, a precizat autoarea acestui studiu, Cathie Clarke de la Institute of Astronomy din cadrul Cambridge.

Conform cercetătorilor, este neclar şi dacă „rudele” au jucat un rol în împingerea lui Jupiter fierbinte pe o orbită foarte apropiată de stea şi dacă mecanismul este cel care acţionează şi în cazul altor sisteme similare, cu un gigant gazos în apropierea stelei-gazdă.

Mai mult, misterioasă este şi prezenţa celor două planete din partea externă a sistemului.

„Modelele de formare a planetelor tind să se concentreze pe ceea ce se ştie deja despre acest fenomen în urma observaţiilor, astfel că noile descoperiri nu se potrivesc neapărat modelelor existente”, a precizat Clarke. „Planetele cu masa lui Saturn ar trebui să se formeze prin acumularea în primă fază a unui miez solid, iar apoi prin acumularea unui strat de gaz deasupra, dar procesul ar trebui să fie foarte lent, la distanţe mari de stea”, a adăugat cercetătoarea.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Au fost descoperite 95 de exoplanete noi în afara Sistemului Solar

A fost confirmată existenţa a 15 noi exoplanete ce orbitează în jurul stelelor pitice

Vânătorul de exoplanete TESS a transmis către Pământ prima imagine – FOTO

Au fost descoperite două sisteme solare ce conţin exoplanete asemănătoare cu Pământul